Healthtech este verticala cu cea mai rapidă creștere din domeniul sănătății, iar Republica Moldova demonstrează un potențial unic pentru dezvoltare a acestei laturi. Această evoluție trebuie susținută proiectelor din domeniul TIC. Pentru a o susține, e nevoie să îi cunoaștem provocările.

#1. Real-life data collection

(ex. monitorizare la distanta/incarcarea datelor in Electronic Medical Record. Data storage, centralisation, extraction and use for better health related decision making).

Pentru a putea oferi o experiență pacientă holistică și satisfăcătoare, diferitele părți implicate în asistență medicală – medici, furnizori de sisteme de asistență medicală, furnizori de asigurări, medici și pacienți – ar trebui să poată face schimb de informații între ei în siguranță.

Utilizarea sistemelor de gestionare a datelor bazate pe cloud poate fi o soluție stabilă pentru a rezolva ineficiențele cauzate de modul tradițional de gestionare a datelor cu stilou și hârtie.

Cea mai avansată soluție la această problemă de gestionare a asistenței medicale este utilizarea unei baze de date bazate pe blockchain pentru a stoca și partaja înregistrările pacienților. Această tendință în domeniul tehnologiei medicale nu numai că permite transferul rapid și complet de date, ci și eliminarea nesiguranței, menținând astfel confidențialitatea și integritatea informațiilor despre pacienți.

Datele legate de pacienți sunt unul dintre cele mai copleșitoare aspecte ale asistenței medicale. 

Stocarea și recuperarea acestor date despre pacienți, atunci când este necesar, este o provocare pe care spitalele trebuie să o abordeze. Supraîncărcarea și gestionarea necorespunzătoare a datelor duc adesea la diagnosticarea greșită, compromiterea securității datelor, tratamentul necorespunzător, întâlnirile expirate și eșecul de a ține pasul cu schimbările în curs sau cu regresia stării pacientului etc. Implicațiile pot fi catastrofale și pentru ambii medici ca pacienți.

#2. Nutrition: Food consumption awareness, optimizing nutrition in chronic non-communicable diseases (NCDs)

Alimentaţia este un factor determinant important pentru sănătatea umană. În Republica Moldova, regimul alimentar este responsabil de circa 20% din povara globală a bolii. Reducerea poverii bolii determinate de alimentaţie şi nutriţie poate fi soluționată prin schimbarea comportamentului alimentar al populaţiei în unul mai sănătos. 

Factorii de risc alimentari (aportul excesiv de sare, zahăr, grăsimi și de energie) conduc la dezvoltarea factorilor de risc metabolici (tensiunea arterială crescută, nivelul crescut de colesterol, nivelul crescut al glucozei sangvine, supraponderalitatea și obezitatea). În Republica Moldova, factorii de risc alimentari au cea mai mare contribuție la povara globală a bolii. 

    În domeniul nutriției, personalizarea a urcat rapid în top, pentru a deveni o expresie cheie în industrie, atât pentru companiile mari, cât și start-up-uri noi, care caută să ofere clienților lor și, în cele din urmă, consumatorilor, soluții de ultimă generație pentru toate nevoile de sănătate. Utilizarea instrumentelor digitale și a dispozitivelor mobile îi ajută pe oameni să înțeleagă și să urmărească nevoile de sănătate și calitatea vieții și să le coreleze cu calitatea alimentației. Următorul val al tendinței de personalizare îi vede pe consumatori capabili să ia decizii în baza profilului genetic unic, a metabolismului sau a riscurilor de boală. De la noi sisteme non-invazive de monitorizare și analiză continuă  până la aplicarea tehnicilor de Inteligență Artificială (AI) și Machine Learning (ML) pentru a identifica tipare și corelații între datele colectate ale utilizatorului și condițiile specifice legate de sănătate, există suficient loc de îmbunătățire în mai multe domenii. 

#3. Improving patient’s compliance with the disease management plan

Programele de gestionare a bolilor sunt planuri structurate de tratament care au scopul de a ajuta oamenii să-și gestioneze mai bine bolile cornice, să mențină și să îmbunătățească calitatea vieții. Tehnologiile digitale care urmăresc și încurajează practic progresul în sănătate pot consolida practicile zilnice sănătoase pentru persoanele cu boli cronice. Mai precis, instrumentele digitale ar putea:

-să educe pacienții cu privire la managementul adecvat al bolii.

-să încurajeze gestionarea propriilor factori cheie de sănătate. Oferirea instruirii cu privire la unele aspecte ce țin de utilizarea unui debitmetru de vârf pentru pacienții cu astm și importanța testării hemoglobinei glicozilate A1c (HbA1c) pentru pacienții cu diabet zaharat. Participanții învață cum să interpreteze rezultatele acestor teste, astfel încât să știe când să-și contacteze medicul.

 – să îmbunătățească comunicarea pacient-medic.

La baza unui bun plan de management al bolilor cronice se află și un bun plan de aderență la medicamente. Factorul de conducere aici este simplu: atunci când un pacient nu poate sau nu ia medicamentele conform prescrierii, starea bolii sale va avea de suferit. Aici diferite instrumente digitale, precum aplicațiile mobile, își pot găsi aplicarea.

Mai multă informație la: https://www.usaid.gov/sites/default/files/documents/USAID-A-Digital-Health-Vision-for-Action-v10.28_FINAL_508.pdf

#4.  Reducing the burden of non-communicative diseases by Real-time health monitoring and remote care. Empowering and involving patients/using new digital solutions.

Bolile netransmisibile (MNT) au crescut în țările cu venituri mici și medii (LMIC) în ultimele decenii și reprezintă o preocupare semnificativă în domeniul asistenței medicale. Peste 85% din decesele „premature” din întreaga lume datorate MNT apar în LMIC. NCD sunt o povară economică pentru aceste țări, crescând cheltuielile lor cu asistența medicală. Cu toate acestea, direcționarea NCD în LMIC este o provocare datorită evoluției sistemelor de sănătate și a accentului pus pe bolile acute. Problemele majore includ limitări cu acoperire universală de sănătate, reglementări, finanțare, distribuție și disponibilitate a forței de muncă din domeniul sănătății și disponibilitatea datelor de sănătate. Experții din sectorul sănătății din LMIC au format un grup de reflecție pentru a înțelege și a examina problemele și pentru a oferi oportunități potențiale care ar putea aborda povara în creștere a MNT în aceste țări. Această revizuire prezintă dovezile și prezintă soluții pragmatice pentru combaterea MNT.

#5. Smart solutions for mental health 

Problemele de sănătate mintală sunt printre principalele cauze ale pensionării anticipate în multe țări, ducând la pierderi economice semnificative. Potrivit OMS, tulburările mentale se numără printre principalele provocări de sănătate publică din regiunea europeană a OMS, afectând aproximativ 25% din populație în fiecare an (Sursa: OMS, 2015). Mai mult, bolile de sănătate mintală, inclusiv depresia, pot deține un puternic stigmat în societate – teama de a fi excluși și discriminați din cauza acestei afecțiuni îi împiedică pe indivizi să caute ajutor. În plus, există o lipsă de resurse umane pentru a oferi sprijin personalizat pacienților cu probleme de sănătate mintală. De asemenea, pandemia a declanșat o nevoie mai mare de asistență pentru sănătatea mintală, ceea ce a sporit decalajul dintre cerere și ofertă. Aceste circumstanțe expun o problemă semnificativă pentru întreprinderi. Acestea pot duce la o scădere a productivității, pot împiedica rezultatele financiare și pot extinde și complica dramatic recuperarea crizei pentru întreaga UE. Pentru a înrăutăți lucrurile, modul de lucru îndepărtat cauzat de pandemia COVID a făcut imposibilă susținerea stării mentale a angajaților prin întâlniri și conversații regulate față în față și, în caz contrar, sprijinirea angajaților cu metode tradiționale.

#6. Well-being in the remote work era. Asigurarea/mentinerea starii bune de sanatate in era muncii la distanta.

Problema 1: Fără acces la distanță 

Asistența medicală a fost asociată cu consultări în persoană de zeci de ani. Aceasta a fost o problemă care obligă pacienții să alerge la cel mai apropiat centru medical pentru tratament.

Acum, focarul și blocările COVID au făcut-o și mai gravă. Efectul de contagiune al virusului i-a reținut pe oameni în cei patru pereți ai caselor lor. Deci, ce fac dacă trebuie să vadă un medic și să aibă o urgență?

Necesitatea accesului de la distanță sau a consultațiilor virtuale este necesitatea orei, care trebuie să fie îngrijită pentru a rămâne cu un pas înainte în cursa adoptării tehnologiei.

Soluția 1: Investiți în aplicații mobile și web pentru asistență medical 

Dezvoltatorii de aplicații mobile continuă să dezvolte abilitățile de flexibilitate și performanță ale acestor platforme orientate la distanță. Acest lucru creează o experiență de încredere pentru experții medicali pentru a oferi îngrijire și sfaturi de calitate pacienților de la kilometri distanță.

Cu soluțiile mobile de asistență medicală, telemedicina își propune să ridice nivelul asistenței medicale cu dispozitive portabile și smartphone-uri pentru a urmări starea de sănătate. Utilizarea tehnologiei în domeniul sănătății a accelerat dezvoltarea de produse care experimentează tehnologii precum holografia, inteligența artificială și învățarea automată, realitatea augmentată și virtuală.

#7. RESPIRATORY PROBLEMS

Rezultatele pentru pacienții cu boli respiratorii cronice rămân slabe în ciuda dezvoltării unor terapii noi. În parte, acest lucru reflectă faptul că aderența la terapie este scăzută și clinicienii nu au metode exacte pentru a evalua această problemă. Tehnologiile digitale promit să depășească aceste bariere în calea îngrijirii. De exemplu, analiza algoritmică a unor cantități mari de informații colectate privind starea de sănătate și utilizarea tratamentului, împreună cu alte informații relevante pentru boli, cum ar fi datele de mediu, pot fi utilizate pentru a ghida intervențiile personalizate care pot avea un impact pozitiv asupra sănătății, cum ar fi stabilirea obișnuită și utilizarea corectă a inhalatorului. Noile abordări ale analizei datelor oferă, de asemenea, posibilitatea unor algoritmi statistici care sunt mai capabili să prezică exacerbările, creând astfel oportunități pentru intervenții preventive care pot adapta terapia pe măsură ce activitatea bolii se schimbă. Pentru a realiza aceste posibilități, abordările digitale pentru gestionarea bolilor ar trebui să fie susținute de dovezi puternice, să aibă o infrastructură solidă, să fie proiectate în colaborare ca sisteme eficiente din punct de vedere clinic și rentabile și să reflecte nevoile pacienților și ale furnizorilor de asistență medicală. Sunt necesare, de asemenea, standarde de reglementare pentru intervenții digitale și strategii pentru gestionarea cantităților mari de date generate. Această revizuire evidențiază oportunitățile oferite de tehnologiile digitale pentru gestionarea pacienților cu boli respiratorii.