Game Development

Ne bucurăm să descoperim în fiecare săptămână persoane care motivează și înaripează tinerii de a începe o carieră IT. Unul dintre ei este Andrei Gradinari, o persoană curajoasă care a fondat în 2010 o companie de dezvoltare a jocurilor pe telefon, atunci când această industrie era aproape inexistentă la noi în țară.

Cum a început pasiune ta față de IT?

Eu nu m-am gândit că voi avea vreo carieră în IT vreodată, eu cam toată copilăria doream să fiu pilot de avioane. Din păcate în anii 90, nu erau oportunități de a învăța ca pilot aici în Chișinău. Printre altele, informatica era o materie care se preda foarte serios la școala unde am învățat, iar profesorii erau foarte buni. Profesorul meu de informatică îmi dădea teme adiționale, iar mie îmi plăcea să le rezolv, chiar am fost și pe la câteva olimpiade de informatică. Totuși, nu îmi vedeam o carieră în acest domeniu, gândul la pilotaj încă persista, dar când au început să apară jocurile pe calculator am avut o atracție mult mai mare față de acestea. În perioada liceului tata îmi cumpărase un calculator și mă pot considera norocos pentru că era o raritate la acel moment, iar mai aproape de absolvire am început să creez jocuri simple și foarte tare îmi doream să ajung în SUA pentru că auzisem că se apreciază foarte mult profesia de programator acolo.

Ce ai făcut după liceu, ai aplicat la o facultate IT?

Am aplicat la UTM la facultatea calculatoare, am învățat 5 ani. Paralel în afara orelor universitare am început să învăț de sine stătător Grafică Computerizată și știam destul de bine bibliotecile din acest domeniu, adică resursele de creare de grafică. După absolvirea universității m-am angajat la o companie din SUA care făcea outsource în Chișinău. Nu era legat de industria de gaming, ci legat de sistemele de navigație pentru avioane, cam așa soarta a unit pasiunile mele, cea de aviație și cea de programator.

Care a fost parcursul tău profesional ulterior?

Am fost invitat să lucrez în SUA la această companie, m-am stabilit pe câțiva ani, iar în interiorul acestei companii a mai apărut o altă companie, care deja era orientată spre Game Development. Din cauza unor neînțelegeri în echipă a trebuit să plec de la acea companie și așa am revenit acasă, iar în anul 2010 am pus prima cărămidă la temelia Spooky House Studios.

A fonda o companie de jocuri în Moldova era ceva foarte curajos în acea perioadă, cum a fost?

Nu zic că a fost ușor, dar nici imposibil, chiar am creat câteva jocuri care au devenit foarte virale, una dintre acestea a fost Bubble Explode care era în top pe Play Store și App Store în mai multe țări la acea perioadă. Deci, voința și perseverența se apreciază și dă roade.

Presupun că în anul 2010 era dificil să găsești specialiști pe așa domeniu?

Erau foarte puțini la momentul acela, când angajam persoane noi la Spooky House, aceștia erau artiști sau programatori, nici nu era vorba despre oameni specializați pe Game Development. Acest lucru nu a fost un impediment, chiar pe alocuri era un plus pentru că aceste persoane erau foarte entuziasmate de noul loc de muncă și mereu încercau să aducă aportul lor și plus valoare. Nu neg, era nevoie acută de specialiști pe Game Development sau Design, a fost greu, acum este cu mult mai ușor, plus sunt și alte companii pe piață, deci cererea de specialiști este în creștere.

Cum te poziționezi acum în compania pe care ai fondat-o, mai mult antreprenor sau programator?

La moment, mă ocup mult mai mult de creșterea afacerii. Desigur că mă implic în procesul de creare ale jocurilor, dar nu în măsura cum o făceam acum 10 ani.

Care sunt tehnologiile sau limbajele de programare care sunt necesare pentru dezvoltarea jocurilor?

Sunt foarte multe tipuri de limbaje sau tehnologii, dar cele mai populare sunt: C++. C#, JavaScript, Unity, dar e ireal să vorbim doar despre o tehnologie în momentul în care industria IT se dezvoltă cu pași rapizi.

Ce sfaturi ai da unui student care dorește să înceapă o carieră în Game Development?

  1. Trebuie să te decizi, dacă dorești să fii implicat mai mult ca inginer în procesul de dezvoltare a jocurilor sau ca artist grafic. Ulterior vei ști ce să înveți mai aprofundat pentru a te specializa și a deveni mai valoros pe piața forței de muncă.

Ți-a plăcut interviul cu Andrei?
Vezi mai multe materiale de ghidare în cariera IT aici. Până în luna octombrie vom posta săptămânal astfel de interviuri și vom organiza webinare LIVE unde vei putea pune întrebări direct specialiștilor IT.

Devops Engineering

Astăzi te invităm să îl cunoști pe Sergiu Enachi, DevOps Engineer Jivy Group, care ne-a surprins și pe noi cu parcursul său profesional în lumea IT. Citește acest interviu și prinde un pic de motivație și curaj ce te va ajuta să începi cariera ta.

Când a fost primul tău contact cu tehnologiile informaționale?

Prima data am văzut un calculator în clasa a 9 la ultima lecție de informatica, toate lecțiile până la cel moment erau predate cu creta pe tabla. Ulterior, la liceu am făcut profil real cu accent pe matematica și pe fizică, iar în clasa a 10 de-abia am avut primul calculator. După liceu am vrut să fac ceva mai diferit decât matematică și fizică, atunci apăruse o facultate nouă la USM, Cibernetică și informatică Economică și am aplicat. Sincer vorbind, primii ani erau foarte haotici pentru că înca nu erau puse foarte bine la punct materiile, de aia am învățat contabilitate, finanțe, programare, macroeconomie, matematică aplicată de gradul 2, deci cei care am absolvit facultatea aceasta atunci aveam o arie diversă de cunoștințe. De abia prin anul 3 eram mai mult axați pe partea tehnică și informatică.

Când și care a fost primul tău job?

Pe vremuri nu era noțiunea de DevOps, era doar inginer programator sau inginer administrator. În anul 3 de facultate, prin 2002–2003, am obținut primul job part-time la Giuvaier (întreprinderea de stat de cumparare a aurului), acolo făcusem cunoștință pentru prima dată cu servere locale.

În anul 4 lucram deja la altă companie, implementam sistemele online de catalogare a cărților în biblioteci, altfel spus ne ocupam de digitizarea bibliotecilor — Biblioteca Națională a Moldovei, Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii Pedagogice de Stat, Biblioteca USMF. Software-ul utilizat avansase, iar deja nu mai era nevoie de atât de mulți ingineri la acea companie. Ulterior, am primit o oferta de job la Universitatea Pedagogică pentru a menține mai departe acel sistem vechi la care lucram, pentru că universitatea la acel moment n-avea resurse necesare pentru a face un upgrade. Am plecat și de acolo pentru că mă plafonasem, dar și remunerarea financiară nu îmi permitea să îmi întemeiez o familie.

Povestește-ne mai multe despre parcursul tău profesional

După o pauză de un an am fost invitat să lucrez iar la universitate, pe o altă poziție, atunci am setat rețeaua la cel mai mare bloc al universității și sălile de calculatoare.

Parcursul meu profesional este foarte divers și nu puteam să stau foarte mult într-un loc. Cei mai mulți ani i-am lucrat în cadrul Î.S. CRIS Registru, cam 7 ani. Am început de la o poziție de jos, iar cu timpul am ajuns șef de secție. Împreună cu echipa am lucrat mult timp pentru a aduce Data Centrele naționale la un nivel bun. Pentru cei care nu cunosc, Data Centrul este o bază de date deținută de guvern, iar acolo sunt păstrate digital toate datele despre persoanele care dețin cetățenia Republicii Moldova sau cei care au intrat pe teritoriul țării. Ulterior am avut ocazia să stau la baza creării Centrului de Telecomunicații Speciale și Ministerului de Tehnologii Informaționale. Echipa noastră a fost cea care a creat sistemul pe care se opera în cadrul acestor instituții tot noi am setat ce era necesar pentru funcționarea ministerului. Aici mă refer mai mult la partea hardware, schimbare de echipament, upgrade al acestuia sau alte lucruri care necesitau mentenanță.

La un moment dat am înțeles ca deja totul este setat și eu din nou începusem să mă plafonez. După plecarea de la Registru am avut parte de cea mai mare schimbare și ieșire din zona de confort, cineva îmi propune-se un job la București într-o companie nouă și eu am acceptat. Acolo trebuia să mă autodepășesc, zi și noapte stăteam la oficiu pentru a înțelege ce am de făcut și plus la toate engleza mi se dădea foarte greu. Pentru prima dată atunci am aflat de serviciile cloud și am făcut hands-on cu AWS (Amazon Web Services), noi tipuri de baze de date, instrumente de la Atlassian, Jira, BitBucket, dar nu a durat mult pentru am venit acasă pentru a fi cu familia mea.

Plecarea din Moldova în România a fost grea, dar reîntoarcerea?

La fel a fost foarte greu și cred că am avut și o mică depresie atunci. Eu deja gustasem din tehnologiile online și de cloud, care nu prea erau în Moldova atunci, iar remunerarea era mult mai mare și task-urile mult mai diverse. Astfel, nu găseam un job care să fie pentru cunoștințele mele.

Totuși, cum ai ajuns să faci ceea ce faci acum?

Deja în Moldova apăruse parcul IT și au început a crește multe companii la noi acasă și astfel am ajuns la Jivy Group. La început, chiar m-au întrebat, dacă mă vad la ei în companie peste zece ani, eu cum știam că mă plafonez foarte rapid, îmi era amuzant. Dar după 2 ani de muncă la Jivy am înțeles că aici mereu poți învăța skill-uri noi și plafonarea e cam puțin probabilă.

Cine este inginerul DevOps?

Cea mai scurtă definiție ar fi: ,,DevOps-ul modern este cel care știe cum să automatizeze procesele din cadrul echipei de dezvoltatori și să le integreze la nivel de infrastructură”. E foarte greu de înțeles ce face un DevOps la prima vedere, dar denumirea profesiei de DevOps vine de la cuvintele Development și Operations, iar acest lucru se referă la operațiunile care sunt la nivel de dezvoltare a unui produs IT.

Dacă doresc să devin DevOps, ce trebuie să învăț?

1) Întâi de toate, sistemul de operare al calculatorului nu contează, acum toate instrumentele ce le utilizăm sunt cross-platform, deci nu are vreo importanță dacă ești pe Windows, Mac sau Linux.

2) Un limbaj scriptic: Python, Ruby sau altele.

3) Tehnologiile cloud: AWS; Google Cloud Computing, Kubernetes etc.

Aceasta este combinația minimă pe care ar trebui să o cunoști, ulterior le înveți cu timpul. Nu există un șablon de cunoștințe specifice pentru a fi angajat pe această poziție. Chiar și această profesie are un specific interesant, tu când ai un task sau o problemă este în autoritatea ta modul în care o vei rezolva. Se apreciază mult skill-urile de problem-solving, practic când te angajezi se apreciază adaptabilitatea și competențele menționate, restul se învață.

DevOps-ul este cel care știe un limbaj de programare, știe să scrie scripturi, cunoaște instrumente moderne și gestionează infrastructura ca și cod.

Care este potențialul de creștere?

Acest domeniu este într-o dezvoltare rapidă, joburile clasice tind să dispară, iar toate aceste automatizări o să mai ia timp până vor atinge un grad înalt. Cel care face DevOps vede taskurile manuale și este cel care se gândește cum să le automatizeze. Nu cred că astfel de persoane nu vor fi valoroase și peste 30 de ani.

Tehnologiile nu stau pe loc, eu spre exemplu nu mai lucrez cu instrumente cu care lucram acum 20 ani, multe apar si multe dispar, vin oameni noi, proiecte noi, și mereu trebuie să studiezi pentru a putea rămâne actual pe piața forței de muncă. Această profesie nu poate fi plictisitoare pentru că mereu ești în căutare de soluții noi.

Care sunt sfaturile pe care le-ai da tinerilor ce doresc o carieră IT?

  1. Să fie adaptabili la orice situație și să nu pună rezistență la noile tehnologii, proiecte sau orice tip de schimbări.
  2. Să aleagă profesia IT pentru că e un domeniu minunat, iar programatorii sunt foarte comunicativi și deschiși, complet diferit față de stereotipurile din societate.
  3. Să își identifice punctele slabe ca ulterior să le întărească pentru a deveni angajați mult mai valoroși.

Ți-a plăcut interviul cu Sergiu?
Vezi mai multe materiale de ghidare în cariera IT . Până în luna octombrie vom posta săptămânal astfel de interviuri și vom organiza webinare LIVE unde vei putea pune întrebări direct specialiștilor IT.