Te invităm să afli mai multe despre cum Alexandru Brecico a făcut 2 specializări concomitent la universitate și cum a ajuns din domeniul financiar în cel IT. La fel, îți va povesti despre roboții software, avantajele acestora și despre cum aceștia sunt creați.
Când erai la liceu, știai că îți dorești o carieră IT?
Nu chiar. Eu eram pasionat de matematică, iar de aici cred și că pornește dragostea față de științele exacte. Până la absolvirea colegiului acordam tuturor obiectelor de studii efort în egală măsură, încercam să mă afirm peste tot. După clasa a 9-a am mers la Colegiul Național de Comerț al ASEM, specialitate contabilitate, domeniul financiar.
Care a fost universitatea pe care ai făcut-o?
Când am ajuns ca să-mi aleg specializarea de licență, nu mă puteam decide și astfel am început să învăț 2 specialități în paralel, eu fiind o fire foarte energică nu am avut ezitări. Am fost admis la Relații Economice Internaționale la filiera francofonă, unde 70% din cursuri erau în franceză, iar a doua specializare a fost Business și Administrare la frecvență redusă, care are cele mai multe tangențe cu profesia de Business Analyst (BA). La master, la fel am mers la o specializare non-IT: Tranzacții internaționale și diplomație economică.
Eu sunt ferm convins că studiile au fost un element foarte important pentru cariera mea împreună cu activitățile extracurriculare. Implicarea face diferența. Chiar am câștigat de 2 ori titlul de cel mai bun student al ASEM și unul dintre cei mai buni 50 studenți din țară.
Cum și când a început experiența profesională?
În anul 3 m-am angajat într-o companie locală care presta servicii de contabilitate pentru alte entități din Franța, deci abilitățile mele în acest domeniu, plus cunoștințele de franceză mi-au fost foarte mult de ajutor.
Ulterior m-am angajat la Orange în departament financiar, la fel prestam servicii sau consultanță în domeniul financiar pentru un partener de peste hotare. Eu îmi făceam treaba foarte rapid și mi se crea timp liber, iar managerul a observat că lucrurile repetitive mă plictiseau și că task-urile ce le aveam erau făcute înainte de deadline-uri. Din acest considerent mi-a propus un domeniu mult mai dinamic pe care să-l învăț, Robotic Process Automation (RPA).
Nu te-a speriat propunerea managerului de a învăța un domeniu complet diferit?
Sincer, eu doar auzisem de aceasta noțiune la acel moment, nu știam ce reprezintă, cum se execută și cum de implementat la nivel de companie. Acasă am început a face un research pentru a înțelege acest domeniu mult mai bine. Odată ce am văzut, ce oportunități deschide și faptul că trebuie mereu să înveți pentru a nu rămâne în urmă cu noile tehnologii, am devenit foarte entuziasmat. Eu cred ca managerul cand a venit să-mi propună să învăț RPA, știa din start că voi accepta.
Ce este totuși Robotic Process Automation (RPA)?
Este o soluție inovatoare, un nou trend în industria IT ce permite simularea activităților umane cu ajutorul roboților. Deci, noi dezvoltăm roboți ce execută, simulează sau repetă taskurile umane, folosindu-se de mediul digital. Totul poate fi făcut printr-un click sau careva mișcări simple pe calculator până la roboți destul de sofisticați, a căror capacitate crește de la o zi la alta.
Care sunt avantajele și oportunitățile pe care RPA le aduce?
Calitatea executării sarcinilor este de cea mai înaltă calitate, robotul software lucrează în felul în care a fost programat, deci el nu lasă loc de nici o eroare, rata de greșeli fiind aproape de zero.
Viteza de execuție este cu mult mai mare, câteodată chiar execută anumite task-uri instantaneu.
Este disponibil 24 de ore pe zi și 7 zile din săptămână, deci este comod atât pentru companie cât și clienți
Confidențialitate datelor nu mai este o problemă pentru că un robot nu va divulga informațiile secrete altcuiva, cum ar fi o persoană, iar astfel condițiile GDPR sunt respectate fără abateri. Totuși, este nevoie de o atenție sporită pentru securitatea cibernetică a acestor roboți.
Aceștia sunt scalabili, deci ne permite sa aplicăm un singur cod la un număr mai mare de roboței, astfel putem procesa un volum mai mare de lucru
E adevărat că RPA este mult mai greu față de alte sectoare IT?
Cu siguranță nu. Spre exemplu, eu vin din domeniul financiar și nu eram atât de avansat în IT, dar învățând cum se programează acești roboți și care sunt posibilitățile acestora, am înțeles că prin muncă intensivă voi ajunge să fiu foarte bun. După 3 luni, am început să automatizez task-urile mele, iar ca rezultat a fost apariția timpului liber, pe care l-am dedicat învățării și comunicării cu echipa RPA. Din start lucram part-time pe RPA, iar ulterior full-time, dar pe tot acest parcurs nu m-am oprit din învățat.
Care sunt domeniile de aplicare ale RPA?
Eu cred că automatizarea proceselor este posibilă în toate departamentele unei companii. Spre exemplu:
HR: managementul timpului angajaților, calculul salariilor, toate activitățile aferente angajării sau concedierii, administrarea beneficiilor oferite, recrutare, administrarea personalului, educare si training.
Supply Chain și logistică: inventariere, calcul cererii, emitere facturi, managementul contractelor etc.
IT: monitorizarea serverelor și procesarea datelor, dar aici sky is the limit.
Financiar-contabil: creare facturi, procesare, raportare, emitere invoice, alocare banilor pe diferite conturi, reconcilierea datelor și încă o mulțime de operațiuni pe care le fac contabilii. Customer Service: se automatizează procesarea informației clienților și soluționarea anumitor cerințe, crearea conturilor noi și setarea acestora etc.
Acestea sunt doar niște exemple, dar RPA poate fi implementat aproape în toate ariile.
Ce face un business analyst în domeniul de RPA?
Eu sunt puntea între clienți și dezvoltatori. Principala mea sarcină este să asigur o comunicare armonioasă dintre aceste două tabere, să transpun nevoile pe care le are clientul sau business-ul către dezvoltator și vice-versa. La prima vedere arată foarte ușor, dar această ,,punte” pe care o reprezint nu este numai despre comunicare.
Cum arată o echipă care dezvolta roboți software?
Pentru a livra un produs RPA și a forma o echipă care să facă acest lucru, ai nevoie de următorii oameni:
Project Manager (PM) — este cel care gestionează toate resursele și la fel ajută la deblocarea situațiilor critice.
Business Analyst (BA) — se ocupă de analiza nevoilor, colegilor, clienților, propunerea unor soluții optime, analiza procesului deja existent, încercarea de a optimiza la maxim acest proces și de a aduce cea mai buna soluție. La fel are responsabilitatea de a transpune toate cerințele clientului și detaliilor în documentație. Facilitarea comunicarii la fel este o responsabilitate pe care am menționat-o mai sus.
Developer — este persoana care scrie codul sau scriptul și este și cel care testează produsul.
Architect — este cel ce asigură infrastructura sau mediului necesar pentru dezvoltarea produsului.
Cum are loc un ciclu de dezvoltare a unui produs RPA cap coadă?
Dacă începem de la început, atunci prima etapă este atunci când Business Analystul începe a comunică cu experți din diferite arii pentru a identifica procesele rentabile ce pot fi automatizate și ulterior face o listă finală de procese ce vor fi automatizate și vor aduce valoare. Deci, în faza inițială cercetăm, analizăm și cerem ajutorul experților.
Etapele acestui ciclu:
Analiza fezabilitatii procesului — BA ia decizia dacă produsul trebuie sa fie automatizat sau nu. Scopul nu este înlocuirea omului, ci ajutorarea acestuia în efectuarea taskurilor plictisitoare și repetitive. Omul nu este înlocuit, pentru că el este cel care deja monitorizează procesul, robotul software devenind un subaltern al acestuia. Astfel, se analizează în ansamblu dacă procesul merită să fie automatizat și dacă beneficiile obținute vor recupera resursele implicate în automatizare.
Analiza în detaliu a procesului — activitatea de bază a unui BA este să analizeze felul în care task-urile sunt executate la moment. Toate aceste informații sunt găsite în documentația pe care a și scris-o BA. Informația regăsită în documentație reiese din cerințele clienților și în urma unor analize cu diferiți stakeholderi despre cum să îmbunătățească anumite procese. Business Analyst este responsabil cap coadă de produs, iar activitatea lui nu se termina aici.
Transmiterea documentației developerilor — BA la această etapă are rol de facilitator, de cel care comunică informația corect și pe înțelesul tuturor, la fel acesta încearcă sa identifice blocajele și să le rezolve.
Testarea produsului — BA este este responsabil de crearea Test Bookului și de toate scenariile aferente testării. Desigur și developerul testează produsul, iar la final avem un test de acceptare împreună. Dacă trece acest test cu brio, urmează User Acceptance Testing, unde clientul la fel testează. În cazul în care se agrează că produsul este gata de a fi transmis clientului, acesta intră în faza de producție.
Mentenanță — aici se intervine atunci când apar erori sau anumite probleme după ce a fost dat in exploatare robotul.
IT-ul este viitorul sau e doar e în vogă printre tineri?
Sunt de părere că domeniile care aduc cea mai mare valoare societății cât și economiei vor fi actuale mereu, IT-ul fiind unul dintre ele. E adevărat că acum e la modă, dar așa va fi și în următorii 10–20 de ani. IT este viitorul, este într-o creștere alertă, iar tinerii care își vor alege o carieră în acest domeniu își vor asigura un job dinamic și atractiv.
Top sfaturi pentru cei care doresc să avanseze în carieră
- Definirea unui scop în timp — doar așa putem să ne planificăm resursele ca acestea să contribuie la scopul nostru.
- Succesul este abilitatea de a merge de la eșec la eșec fără a ceda și este important de a continua indiferent de obstacole ce vor apărea în cale.
- Prioritizarea sarcinilor, cele mai importante fiind cele care ne aduc cel mai aproape de scopul nostru.
- Trebuie să acceptăm provocările ce ne apar în cale, astfel ne vom deosebi de ceilalți prin implicare și atitudinea prin cum facem lucrurile.
- Învățarea continuă trebuie să persiste, doar așa rămânem competitivi și putem avea succes în cariera noastră.
- În primul rând să nu le fie frică să greșească. Nu comitem greșeli doar atunci, cand nu facem nimic, iar atunci când acestea apar trebuie să învățăm din ele.
Ți-a plăcut interviul cu Alexandru?
Vezi mai multe materiale de ghidare în cariera IT aici. Până în luna octombrie vom posta săptămânal astfel de interviuri și vom organiza webinare LIVE unde vei putea pune întrebări direct specialiștilor IT
